După Hagi, Mutu şi Chivu, “naţionala” stă în Florescu. O fi de bine?
Selecţionerii mai norocoşi anunţă listele de jucători pentru Euro 2012. Selecţionerul României a anunţat lista cu stranieri pentru amicalele cu Elveţia şi Austria. George Florescu, revenit în lot, susţine că Victor Piţurcă face mai mult. “Le dă peste nas tuturor celor care m-au contestat!”, a explicat mijlocaşul lui Arsenal Kiev într-un interviu acordat colegului meu Viorel Tudorache.
Iată că “naţionala” nu duce lipsă de mize. A ratat toate obiectivele pe care le putea rata, de la reconstrucţie la calificare. Dar încă are o raţiune de a exista şi de a intra pe teren: să le dea peste nas celor care l-au criticat pe Florescu. Aşa se văd lucrurile prin ochii titularului indiscutabil de la a cincea clasată în campionatul Ucrainei: “Nu mă las indus în eroare de anumite critici!”. Nici un moment, Florescu nu-şi pune problema că n-a fost contestat fără motiv. Nici un moment, nu se îndoieşte că e un fotbalist providenţial pentru “naţională”. “Cîţi mijlocaşi centrali avem în străinătate care joacă meci de meci?”, întreabă retoric contestatul. Şi adaugă: “În cei peste opt ani de cînd evoluez în Europa, peste tot pe unde am fost am jucat numai titular”.
Florescu n-are decît să fie unicul din specia lui. Asta nu-l face automat şi valoros. Experienţa lui în Europa, vast teritoriu!, cuprinde “U” Cluj, Sheriff Tiraspol, Torpedo Moscova, Midtjylland (Danemarca), Alania Vladikavkaz (Rusia caucaziană) şi Arsenal Kiev. Cumva, poate i-ar fi prins mai bine să facă tuşa undeva în campionatul Italiei sau Angliei decît să-şi formeze o impresie greşită despre fotbal în Transnistria şi Osetia de Nord.
“Naţionala” a stat în Hagi, apoi în Mutu şi Chivu. Acum stă în Florescu. Conceptul de “tricolori” s-a degradat, s-a uzat, s-a micşorat pînă a ajuns pe măsura unui jucător care nu face diferenţa decît pe contul lui de Facebook.
“Tricolorul” postistoric compensează lipsa de valoare cu lipsa de modestie. Şi nutreşte iluzia propriei importanţe, în loc să aibă conştiinţa propriei mediocrităţi: “În Ucraina, am fost ales de cinci ori în echipa etapei!”, “La «naţională», n-am fost niciodată cel mai slab de pe teren!”. Florescu a dat peste nas celor care-l contestă. Poate să-şi treacă asta în palmares. Probabil, în stilul care nu l-a consacrat, va reuşi să dea peste nas şi celor care-l apreciază.
E destul de trist să vedem cum se pregătesc alţii de Euro 2012. Atît de trist, încît, prin comparaţie, poza lui Florescu lîngă capul de porc pare veselă ca o felicitare de Crăciun. Poate şi atitudinea ar trebui să conteze în selecţia la “naţională”, pe lîngă meciurile în picioare ca titular la un Arsenal. Atitudinea aia “Mă simt onorat etc, etc”. Sau ar trebui să fie invers, să fim onoraţi că diverse unicate acceptă să vină la lot?
La drept vorbind, nu-i exclus să ne pese foarte puţin şi de una, şi de alta. Şi, orice ar decide Piţurcă, pe oricine ar chema la lot, în viitorul apropiat şi ceva mai puţin apropiat, să avem o singură mare dilemă la meciurile “naţionalei”. Cînd se aliniază la imn primul “11″, ne vom întreba, mai mult curioşi decît furioşi: “Cine dintre toţi ăştia o fi Florescu?”.
Regulamentul a fost sacrificat ca berbecul, pentru a-i proteja pe anchetaţii penal din FRF. Adică “pe toată lumea”!
Adunarea Generală are 238 de membri. Cum ar veni, 238 de oameni dotaţi cu raţiune, simţire şi mapă. Dintre ei, 191 au participat la şedinţa de luni, un fel de chill-out party, după finala Europa League. Pentru a combate eficient spontaneitatea AG-ului, cu o seară înainte, cei 191 au fost scoşi la team-building într-un mare hotel bucureştean. A doua zi, AG-ul a aprobat, cu majorităţi care l-ar face invidios pe orice şef de trib, tot felul de fantezii regulamentare ale lui Mircea Sandu.
Încălcarea statutului nici măcar nu mai şochează. Şochează intenţia clară a FRF de a egala şi chiar de a întrece abuzurile de dinainte de ‘89. Deciziile privind dezafilierea Craiovei şi reinventarea unei alte echipe în Bănie dovedesc că Mircea Sandu se consideră preşedinte de drept divin. Cel care împarte dreptatea după chipul şi asemănarea lui şi naşte sateliţi artificiali din haos.
Consecinţă previzibilă a team-buildingului, şeful AJF Constanţa, Vasile Mihu, zis şi “Mihu la brutărie”, a fost traversat de o inspiraţie spontană. Şi i-a şoptit lui Sandu, discret, dacă s-ar putea, dacă nu deranjează, să propună şi el ceva. Nu mare lucru, un fleac, o nuanţă: federalii anchetaţi penal să nu mai fie suspendaţi din funcţii. “O propunere care protejează pe toată lumea!”, a observat filosofic şeful FRF. Şi AG-ul a fost de acord, în unanimitate, cum altfel?
“Toată lumea” înseamnă toată lumea din AG. Începînd cu Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir şi terminînd cu Vasile Mihu, un fel de Mircea Sandu local, pentru că de 22 de ani conduce fotbalul din Constanţa. “Toată lumea” înseamnă toţi membrii Comitetului Executiv, anchetaţi pentru dezafilierea Craiovei, înseamnă Vasile Avram, Florin Prunea, Gheorghe Constantin. Decizia va produce unele ambuteiaje pe posturi, în primul rînd, la şefia CCA. Dar dacă Vasile Avram “a persistat să fie coardă”, cum îl alinta Dragomir, probabil va fi reinstalat în funcţie.
Priviţi-i pe cei 191 din AG: ăsta este fotbalul românesc, asta este atitudinea lui faţă de justiţie! A rezumat-o foarte plastic Mircea Sandu, cînd l-a acuzat pe Mititelu că “a făcut pact cu Diavolul” şi “a dat în primire mulţi oameni la DNA”. În viziunea şefului FRF, justiţia este Diavolul, Duşmanul, Corupătorul de Suflete, Ducă-se-pe-pustii-cu-mascaţi. Iar Mircea Sandu &compania anchetată penal, logic, reprezintă cealaltă tabără. Aia cu cerculeţ deasupra capului, basorelief în living şi dubă la scară.
Ca să se apere de Parchetul mefistofelic, AG-ul a scuipat în sîn şi a modificat regulamentul. La următoarea şedinţă se va decide spontan că procurorii se dedau la vrăjitorii cu dosare şi trebuie vînaţi. Sigur, oamenii ăia pot vota orice li se năzare, pot să dea foc Codului Penal şi să danseze în jurul lui. În afara Casei Fotbalului, la tribunal, adică, hotărîrile lor nu valorează mai mult decît nişte corniţe şi-un barbişon desenate cu pixul.
Şi ar mai fi o îndoială rezonabilă că lucrurile stau aşa cum le descrie cu năduf Mircea Sandu. Dacă justiţia e Diavolul şi dacă şeful FRF poate produce echipe bătînd cu pumnul în masa AG, de ce nu produce şi o justiţie separată, cu un Cod Penal separat? La o putere aşa mare ca a lui, doar să ia puţin noroi de pe pantofi, să sufle peste el şi gata! FRF are ţara lui, Româneea de Nord, unde se construieşte cîte un stadion pe săptămînă şi se organizează heirupist cîte o finală europeană în fiecare zi. O ţară cu 238 de locuitori care au făcut toţi pact cu Naşu’.
