Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Cum așteptăm nemții

Pentru masochiștii care iubesc încleștările din fostul Sector Agricol Ilfov, s-a desfășurat clasicul Clinceni-Voluntari, încheiat cu tradiționalul 1-0, de data aceasta pentru Voluntari. A fost o partidă la capătul căreia comentatorii ar fi avut nevoie de consiliere psihologică.

Mașinăria de […]

...

Unde a dispărut zâmbetul?

La ora la care pleacă spre tipar aceste rânduri, Liverpool e încă pe locul 7 în Premier League, are, așadar, un sezon mizerabil. S-ar mai putea salva cucerind Champions League, dar e improbabil, fiindcă Bayern München sau Manchester City sunt, […]

...

Primăvara românilor

O primăvară europeană este o unitate de măsură valoroasă. Unde ne aflăm? Aici: avem o mână de români în elită. Restul sunt vorbe.

În Champions League stăm atât de rău încât dacă nu întoarce Juventus rezultatul de la Porto riscăm […]

...

FCSB nu e Steaua, e un talcioc

Mai e în plină desfășurare și telenovela Buziuc, dar asta până mâine se va uita

Victorie grea și chinuită, așadar, pentru echipa celor patru consoane. E o greșeală aici. De fapt, trăim mai multe confuzii. Prima: FCSB nici nu este […]

...

Epilog la cazul Colțescu

Colțescu n-a fost rasist, dar a fost cu siguranță neinspirat, se putea exprima mai elegant și n-ar mai fi ajuns să poarte deja, chiar dacă nedrept (spun uefajudecătorii), o etichetă. De ce să ajungi totuși aici?

O problemă de vocabular

[…]

...

Marea Tristețe

Cum să existe un Campionat Mondial de fotbal fără Italia? Am ajuns dincolo de granița imaginabilului, în inima durerii

Permalink to Marea Tristețe
joi, 16 noiembrie 2017, 12:27

În viață nimic nu trebuie să ne mire – o știau și anticii de la Roma. Am avut milenii – toată eternitatea cunoscută – să ajungem la această înțelepciune, dar iată că tot n-am ajuns.

Dimineața de după noaptea în care Italia a ratat calificarea la Campionatul Mondial de fotbal: s-a lăsat un fel de întuneric peste lumea pe care o știam – o lume care nu mai există decât în amintiri, într-o cumplită melancolie.

Până și poeții și-au coborât cuvintele în bernă. Din noaptea spre marți, nimic nu se mai poate scrie. Căci Italia e însăși istoria gloriei în fotbal. Pentru că toți oamenii încă vii au cel puțin o amintire cu squadra azzurra, nu se poate altfel.

Italia! Insuportabilă, dar mereu vie, vie ca o emoție, Italia în nopțile ei magice, căutând un salvator al patriei. Și mai târziu: Italia în cavalcada ei triumfală, încheiată cu acel strigăt coborât din ceruri: e nostra!, e nostra!, iar Cupa Mondială chiar era a lor.

Italia celor mai bune numere zece care au existat în joc înainte și după Diego Armando Maradona, înainte și după Lionel Messi, care – până la urmă, până la esență – fără Italia nici ei n-ar fi fost.
Sunt – slavă cerurilor – cu noi și cei care știu Italia de pe vremea lui Giuseppe Pozzi, care începea cu Aldo Olivieri în poartă. Olivieri e o poveste. El a murit la nouăzeci de ani, în mileniul al III-lea. Dintre campionii mondiali de la 1938 i-a supraviețuit doar Pietro Rava.

Pietro Rava și-a apărat viața cât să vadă Italia campioană mondială la Berlin, în 2006. A jucat o viață în banda stângă și a trăit cu o inimă în plus.

Italia: putem lăsa aici, mai departe, doar nume. Numele celor care au făcut fotbalul ceea ce a fost. Italia lui Sandro Mazzola, Italia lui Dino Zoff, Italia dinastiei Maldini, Italia lui Paolo Rossi, Italia lui Franco Baresi, Italia lui Roberto Baggio, Italia lui Andrea Pirlo, ultimul dintre eroi.

Italia antrenorilor ei indiscutabil inteligenți, circumspecți și logici, Italia lui Valcareggi și Bearzot și Lippi… Italia, cea mai fragilă, cea mai umană dintre toți monștri din fotbal: făcând din apărare o baricadă cu vedere la adevăr și la viață. Toate acestea au fost nu mai sunt.

Un Mondial fără Italia: de șaizeci de ani nu a mai existat așa tragedie în calcio. Iar ce s-a întâmplat luni seară la Milano merită un monument: monumentul marii tristeți. Scrieți sub lacrimile lui Gigi Buffon: La Grande Tristezza și păstrați un moment de reculegere pentru timpul prezent.

Desigur, există vinovați, iar ei vor plăti, Italia se va reclădi, chiar dacă nu va mai ajunge niciodată la ea însăși.

Deocamdată, însă, sfârșitul.

Comentarii (7)Adaugă comentariu

Lucian (2 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 15:03

parerea mea este ca, pina la Maradona, tricoul cu numarul 10 a fost prin definitie brazilian: Jair, Rivellino, Pele, Zico, Rivaldo, Ronaldinho, Neymar, si multi altii.

ovidiu_3003 (104 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 18:25

...Italia lui Devis Mangia ...daca este sa enumeram antrenorii ei logici ,inteligenti si circumspecti ...

Stefan Spiridon (8 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 21:46

Eu chiar nu înțeleg de ce toată lumea suferă după Italia. Voi chiar NU v-ați plictisit de catenaccio, de macaroane, de spaghete? Italia ce a arătat în preliminariile acestea? NIMIC. Putem compara pe Totti cu Eder sau cu Zaza? Cu lotul actual, cu ce antrenor a avut, NU este surprinzatoare eliminarea Italiei. Chiar deloc. Socul mai mare era un turneu final fara Portugalia, Brazilia sau Argentina. Una e sa te gandesti ca nu-l mai vezi pe Zaza, Chiellini sau Parolo și alta e să te gândești că nu-l mai vezi pe Ronaldo, Neymar sau Messi

vasco (76 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 22:28

Pacat!Pe langa ca va fi gazduit de Rusia,care va face tot posibilul sa arate ca merita si stie sa organizeze asa ceva si o va fasai tocmai de-aia,va lipsi si Italia.Prevad un turneu cam ratat,prea multe echipe fara imaginarie,prea multi nordici,Elvetia si Suedia,doua echipe slabe si urate...Pacat!

Gigi (2 comentarii)  •  17 noiembrie 2017, 8:53

Nu e nici o surpriza, de-aia fotbalul e frumos, toate echipele mari au ratat din cand in cand cate un mondial, vezi Olanda ( care continua sa rateze) Anglia, Spania, Franta etc. Franta a ratat in '94 , castigand apoi 2 turnee la rand si Mondialul si europeanul. Italia isi va reveni chiar va fi mai puternica , cu toate ca nu cred ca o sa castige in Qatar. Nu e asa mare surpriza eliminarea Italiei, Suedia nu e Bulgaria. La cum arata cele 32 calificate si tinand cont de faptul ca echipele sudamericane, de obicei nu pun probleme cand joaca in europa, si nici nu mai sunt ce-au fost, cred ca Germania va fi greu de oprit la viitoarele 2 turnee finale. Are un joc colectiv de exceptie, nu stau intr-un jucator, au reusit sa faca foarte rapid schimbul de generatii, mai rapid ca alte nationale.

Gigi (2 comentarii)  •  17 noiembrie 2017, 9:18

Si ca statistica, din cele 32 de echipe participante in Rusia, 21 au participat si la turneul din Correa de sud 2002 iar 19 au jucat si in Brazilia 2014.

Cristian (4 comentarii)  •  22 noiembrie 2017, 13:40

Nu e nici o tragedie! Cine e Chiellini? Între Spania și Italia e diferența uriașă, din toate punctele de vedere!

Comentează