Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Totuși, Pep

Da, omul e un obsedat. Crede în fotbalul său, în felul său de a vedea fotbalul, în forța lui care de-acum nu mai anunță nicio revoluție. Deja, Pep Guardiola e un redutabil conservator. Putem să îl găsim deplasat în opțiunile […]

...

Neamestecul în treburile interne ale Rusiei?

Întrebare-cadru unu: cum au putut domnii de la FIFA să trimită Cupa Mondială dincoace de Siberia, ei nu știau situația politică de la Moscova, ei erau orbi? Întrebare doi: cât a costat alișverișul cu Putin? Dar ce poate răspunde un […]

...

Marea Tristețe

În viață nimic nu trebuie să ne mire – o știau și anticii de la Roma. Am avut milenii – toată eternitatea cunoscută – să ajungem la această înțelepciune, dar iată că tot n-am ajuns. Dimineața de după noaptea în […]

...

Identitate

Bine, adevărul e că nu e deloc așa de frumos. Identitatea asta de brand e, cum s-ar spune, cam ca apa sfințită: nici nu ajută, nici nu strică. Bine, poate chiar un pic mai rău: ca o tichie cu cap […]

...

Sfârșitul revoluției

A apus timpul revoluției olandeze. După ce s-a retras de la națională generația lui Robben, iată că nici antrenorii olandezi nu mai au căutare la vârf, pe continent. A mai rămas Bosz, dar și el este pe jumătate dat afară […]

...

Fotbalul e în altă parte

Cele mai bune vești pentru fotbalul românesc nu vin de la alba-neagra din mercato (în ficţiune, avem cele mai spectaculoase transferuri de pe mapamond), ci de pe stadioanele mici și foarte mici.

Permalink to Fotbalul e în altă parte
miercuri, 21 iunie 2017, 10:04

Se cuvine să nu ignorăm faptul că mai există viaţă în fotbalul nostru și dincolo de milioanele cu care se aruncă (din gură) în dreapta, și în stânga, dinspre Palatul latifundiarului și Turcia lui Șumudică și ţările arabe și tot așa.

Iar viaţa aceasta se găsește, de exemplu, la Răcari. Fotbalul există prin suporterii Petrolului din Ploiești blocând o comună dâmboviţeană la un meci de promovare în Divizia C. Chiar acolo, da!, la încleștarea cu Dentaș Tărtășești. Fotbalul există și prin suporterii lui “U”Cluj, totuși cea mai iubită echipă din Ardeal.

Echipele de tradiţie – de la FC Argeș la Farul Constanţa și până la Oţelul Galaţi – sunt în ligile de jos, dar nu mărunte. Nu vor fi însă pentru totdeauna aici. Și dacă este să ne mai luăm de la ceva speranţa, de aici se cuvine să începem. De la cei care nu și-au abandonat dragostea și au urmat-o prin subsoluri de clasament. De laoamenii care iubesc fotbalul, în ciuda a tot.

S-a răsturnat ceva în ordinea lumii noastre, au înflorit comunele din fostul Sector Agricol Ilfov și au apus echipele marilor orașe (cel mai recent, atât de dureros, Brașovul). S-au rătăcit – fie pierdute de aventurieri, fie prădate de tâlhari. Trăim, așadar, din plin efectele secundare ale Zeului-Ban-Prea-Ușor-Făcut, și de aceea cea mai importantă luptă care se dă acum este pentru revenirea la o minimă normalitate.

Să fim drepţi și să spunem că aceasta echiar mai importantă decât calificarea la Mondialul din Rusia (pe care, după experimentele Daum, n-o mai obţine, acum, nici Brâul Maicii Domnului). De aceea salut semnele de viaţă de prin cătunele unde au naufragiat echipele de tradiţie. Fotbalul fără tradiţie este, până laurmă, o simplă întrecere între bugetele cele noi.

Dar inima fotbalului nu e niciodată o problemă de contabilitate. Inima fotbalului românesc bate acum pe la Răcari și pe la Târgu Lăpuș, unde suporterii – ei, da, ei! – ţin aprinsă flacăra speranţei (e o expresie prăfuită?, nu-i nimic, important e că e adevărată). E important, desigur, și să știm care ne sunt fotbaliștii ce ne pleacă la export, pentru a nise întoarce în iarnă, convinși că a avut cineva ceva cu ei, gata oricum să-și relanseze carierele până la următoarea ofertă din Bulgaria.

Dar și mai important e să ne amintim că viaţa este totuși – cum frumos s-a scris pe zidurile Parisului, în mai 1968, cum frumos a nemurit vorba și acel romancier ceh – în altă parte.

Să ne amintim, așadar.

Comentarii (1)Adaugă comentariu

vasco (30 comentarii)  •  4 iulie 2017, 19:28

Da,fotbalul e in alta parte!Oriunde numai in Romania NU!