Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Nu mai există echipe mari

Sunt la Sankt Petersburg. E ziua meciului dintre Rusia și zeul Salah, cel mai iubit fotbalist din lume (și alți egipteni ale căror nume nu se cunosc încă dincolo de Egipt). Știu că sportul, prin excelență un univers al imaginarului […]

...

Tot mai departe și mai neînsemnați

Acei bărbați nu purtau nume românești, pentru că România era încă mare și loc era între granițele ei și pentru cei care nu erau nici popești, nici ionești. Până la Genova au mers cu trenul, la clasa a II-a (care […]

...

Bunătatea sufletească a lui Dică

Yuval Noah Harari nu e atât de cunoscut pe cât s-ar cuveni. El joacă la echipa oamenilor de știință și, prin librării, se bucură de faima lui Mo Salah. Este istoric, dar nu în înțelesul românesc al istoriei – nu […]

...

Statuia lui Hagi

Hagi a avut dreptate când a proorocit că nu mai ajungem decenii la rând la Mondial (și rătăcirea în deșert continuă…). Hagi a avut dreptate și când a așezat munca la temelia viitorului. Dar când n-a avut Hagi dreptate? S-a […]

...

Nu simțiți că lipsește ceva?

Repede, să-l anunțe cineva pe Papă! Circulă pe internet o serie de coincidențe care ar trebui, cumva, să-l îngrijoreze pe îndrăgitul suveran pontif, dar și puțin marxist, de la Roma. Se face că în anul 1981, când Liverpool a câștigat […]

...

Dureri ca aceasta zidesc o națiune

Dinspre Rio ne parvine incredibila știre că stadionul Maracana arată deja ca și cum ar fi fost abandonat

Permalink to Dureri ca aceasta zidesc o națiune
miercuri, 11 ianuarie 2017, 10:15

Carlos Heitor Cony n-a murit. El n-a fost dărâmat de tristețe, el se îndreaptă categoric spre nouăzeci și trei de ani și încă scrie. Carlos Heitor Cony este un ziarist și un scriitor brazilian – să păstrăm această formulă, căci clișeele sunt bune, deși, în cazul său, granițele dintre cele două meserii au fost întotdeauna fragile.

Pe 16 iulie 1950, Brazilia a pierdut, la Uruguay, Cupa Mondială la Fotbal. Juca acasa, pe un stadion enorm, cum nu mai fusese altul înainte. Și numele acelui stadion era Maracana.

Carlos Heitor Cony este cel care a scris aceste cuvinte: „Supravieţuitorii acelei după-amieze au crezut că nu vor mai fi vreodată fericiţi. Ce s-a întâmplat pe 16 iulie 1950 merită un monument, ca eroul necunoscut. Dureri ca aceasta zidesc o naţiune”. Aceste cuvinte au fost scrise pe vremea când un om încă putea fi legat de un om într-o națiune.

Dar au tot trecut deceniile. Iar Maracana a trăit în ritmul tot mai puțin înțeles de supraviețuitorii zilei de 16 iulie 1950. Lumea, totuși, s-a schimbat îngrozitor, iar visele au ieșit din modă. Și până acum uite că Marcana a supraviețuit, aproape miraculos.

Arena a fost în avangarda corupției care a însoțit Mondialul Brazilian (mai țineți minte că acum trei ani?; mai țineți minte Brazilia-Germania 1-7?…) și Jocurile Olimpice de la Rio (mai țineți minte că acum șase luni?…). Costurile renovării sale i-au scos din minți pe brazilienii cinstiți și i-au adus în stradă. Maracana a găzduit, totuși, Deschiderea și Închiderea Jocurilor.

Iar acum – chiar acum! – veștile care ne vin dinspre Rio arată un stadion aproape abandonat, luat în stăpânire de pisici. S-au scris reportaje ample, mai ales în presa de limbă portugheză și în presa de limbă spaniolă. Se trag semnale de alarmă, se exprimă o tulburătoare revoltă, se indică vinovați. Cum să fie Maracana abandonat așa, ca o imensă fabrică de care nu mai e nevoie? Ce s-a întâmplat cu durerea care a zidit o națiune?

Cred în destinul stadionului Maracana (chiar așa, știați că, de la jumătatea anilor ’60, el poartă, în acte, numele unui alt gazetar – Mario Rodrigues Filho?; și cine își mai botează stadioanele cu nume de ziariști?).

Cred că în destinul său se pot citi semnele timpului. Cred că ne îndreptăm către un viitor în care din legende va rămâne doar puterea lor de a genera profit.

Este soarta investițiilor necugetate să ajungă ruine în state care nu se îngrijesc rezonabil de banii contribuabilului, cunoaștem. Dar aici e vorba de altceva, pentru numele lui Iisus de pe Corcovado – aici e vorba de Maracana!

I s-a spus cândva templul sacru al brazilienilor, căci fotbalul a fost cândva mai important decât religia. Acum, și fotbalul, și religia au pierdut finala cu atotputernicul Zeu-Ban.

Să nu uităm ziua de 16 iulie 1950. Durerea aceea. A trecut?

Comentarii (2)Adaugă comentariu

Anonim (58 comentarii)  •  13 ianuarie 2017, 17:43

Ar fi foarte trist ca aceasta arena, care a gazduit meciuri memorabile si a fost refacuta cu sacrificii pentru WC 2014 sa dispara sau sa fie lasata in paragina! Asta se poate intampla cu Stadionul BNR, nu insa si cu Maracana! A.

BarfaDeTeatru (6 comentarii)  •  15 ianuarie 2017, 21:54

Este o mica problema a Brazilienilor care o sa repare, dar nu ii opreste in a produce fotbalisti din investitiile pe care le fac la cluburile de TRADITIII de cand sa inascut. La o societate care Romania, ce faceti de lasati fel si fel de ne-educati sa bage capul in fata, si uite acum culegem roadele FALIMENTULUI din Fotbalul Romanesc. Ati tolerat ***, *** si sa va scoateti ochii unii la altii in stil prostesc, si acum va plangeti de starea in care este Fotbalul Romanesc, si mai aveti tupeu in a DISTRAGE ATENTIA de la fcsb, mafia becali, mafia frf/lpf, etc... in scoate de articole/bloguri de prin Tari ca BRAZILIA despre "ceva mici probleme deale lor"? NU VA ESTE RUSINE. Societati ca BRAZILIA, daca au chef se revolta si isi revin instant PENTRU CA SUNT UNITI, la ROMANII de corupti de fel si fel de rusoviti si kgb'isti cu nume conspirative inca se lasa sa fie furati...dupa care isi mai fura si caciula unuia altuia ca prostii!!!! RUSINE!!!!

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord